BeHappyEveryDay!!!: mai 2011

http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=64215
Un om de aur: Ion Tuvene din Nistoresti
De, Ziarul de Vrancea | 20.05.2011 ( Afisari: 343)

Asta e parerea mea!

Daca vrincenii, ba chiar toti romanii, ar afla ca in zonele muntoase ale tinutului nostru, din fiecare hectar de pamint se pot extrage din stratul de sol 500 grame de aur, atunci toata lumea ar da navala, intr-o goana aiuritoare dupa aur, si ar sapa, rascolind pamintul si macinindu-l, pentru a culege din el firisoarele de aur nativ, cu care sa se imbogateasca si sa cumpere tot ce le-ar pofti inimile lacome de bani.
Dar in solul Vrancei nu-s firisoare de aur nativ. Acest sol este insa un complex viu. In el sint sute de specii de ciuperci si radacinile a mii de specii de plante verzi. Aici traiesc numeroase animale cu rol important in formarea humusului si aerisirea solului. Apa din zapezi si ploi e curata ca lacrima iar izvoarele aduc din adincuri apa vie, neotravita cu clor sau alte substante otravitoare. Din acest motiv, plantele si animalele de prin paduri si pajisti sint sanatoase si vitale pentru mentinerea unui climat benefic pentru oameni.
Fructele de padure, plantele medicinale, aerul ozonat, apa curata, toate ne vin din zonele de munte si dealuri inalte.
Si in acest sol binecuvintat de Dumnezeu mai este ceva de pret: singele eroilor care de mii de ani au aparat aceste meleaguri si datorita carora noi avem acum o casa a noastra numita atit de frumos Romania.
Toate aceste ginduri l-au animat pe un vrincean harnic si inteligent pentru a gasi o cale de a valorifica pamintul mostenit de la parintii sai, pe un versant de munte la poalele caruia isi cinta doinele apele Putnei.
Ca sa treaca de pe drumul principal din sat spre proprietatea sa, omul acesta a construit o punte. Apoi, din bolovanii de pe riu a inaltat un dig in calea apelor adunate de riu mai ales in timpul ploilor si dupa topirea zapezilor. Cu eforturi deosebite, a sapat in piatra si deasupra digului a construit o terasa pe care a inaltat o casuta. De aici, construind o scara de beton de treizeci de trepte, a carat materiale pentru a-si zidi o casa frumoasa, acolo, pe pamintul mostenit de la stramosi. De la casa pina la terenul aflat pe un platou orizontal, a mai construit inca treizeci si cinci de trepte de beton. La capatul lor a trasat un drumeag si astfel a putut urca pe platoul plin de maracini si buruieni. Iar aici a inceput a curati maracinii si buruienile. A sapat apoi cu hirletul tot terenul acela, dar n-a gasit firisoare de aur caci pamintul putea oferi mai mult decit aur nativ. In primavara ce a urmat, Ion Tuvene a plantat pe terenul bine pregatit de plantare o mie de aluni de padure din soiuri cultivate si aclimatizate zonei la altitudinea de 650 m. In rigolele dintre aluni a rasadit capsuni, pe patru rinduri si apoi a distrus cu sapa buruienile ce-si cereau mai departe teritoriul.
Astfel, printr-o munca temeinic facuta a infiintat pe platoul de pe munte, o plantatie de aluni si intre ei o capsunerie. Eforturile sale au inceput a-si dovedi eficienta: in anul 2010, proprietarul a obtinut o recolta de capsuni pe care a valorificat-o, incasind 40.000 de lei adica 10.000 de euro. Asadar, in Vrancea exista acum un capsunar la el acasa, pe pamintul sau, in tara sa. Nu a trebuit sa plece sa lucreze in plantatii din alte tari si a ramas aici, dovedind ca in zona de munte se pot cistiga bani frumosi fara a sluji pe alte meleaguri.
Si din munca si priceperea sa a izvorit bunastarea si fericirea unei familii.
Cine nu crede, sa mearga la Nistoresti si sa urce saptezeci de scari sapate in piatra pentru a vedea un colt de rai din Vrancea.
Si cum in zonele colinare sint nu mai putin de 50.000 de hectare supuse degradarii, oamenii politici si specialistii din agricultura si mai ales din Directia Agricola ar trebui sa mearga la Nistoresti pentru a-i sprijini pe oameni sa scoata aur din pamintul pe care feciorii Vrincioaiei si urmasii lor l-au aparat cu pretul vietii lor si ni l-au lasat noua mostenire cu speranta ca pamintul acesta nu se va acoperi de maracini. Am putea intra astfel in familia capsunarilor Europei unde in Spania sint 350.000 ha cu capsuni iar in Italia 208.000 ha si unde muncesc romanii nostri in cautarea fericirii.

Ionica Sava